Lugoj.html
 
| ca | de | en | es | fr | it | nl | no | pl | pt | ru | ro | fi | sv | tr | vo |


 

Lugoj
Stradă principală în Lugoj
Stema oraşului Lugoj Lugoj în România
stemă amplasare
Amplasare 45°41′10″N, 21°54′2″E
Ţară România România
Judeţ Timiş
Atestare documentară 1333
Populaţie (2004) 46.540
Suprafaţă 88,05 km²
Densitatea populaţiei 506 loc./km²
Altitudinea medie 124 m n.m.
Localităţi
componente		 Măguri, Tapia
Primar Constantin Francisc Boldea (PSD), din 2008
Sit web ro Sit oficial al primăriei
Poziţia oraşului Lugoj în cadrul regiunii
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Lugoj]]
Harta administrativă a oraşului
Lugoj 1804 - Piaţa Regina Maria
Lugoj 1804 - Piaţa Regina Maria
Lugojul în 1814
Lugojul în 1814
Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", în stil baroc
Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", în stil baroc

Municipiul Lugoj (în maghiară Lugos, în germană Lugosch) este al doilea oraş ca mărime şi importanţă din judeţul Timiş, Banat, România. Unul dintre cele mai importante centre ale mişcării culturale din Transilvania şi Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învăţământului, în mişcarea de eliberare socială şi naţională şi consolidarea unităţii naţionale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare naţională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru cultural şi renumit centru muzical. Are o populaţie de 44.570 locuitori (2002).

Cuprins

modifică Istorie

Lugojul a fost pe vremuri o aşezare puternic fortificată, având o importanţă mai mare decât în prezent. Prima atestare documentară a cetăţii Lugoj apare spre sfârşitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj.

Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau şi Ştefan Loszonczy. La sfârşitul secolului al XIV-lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în părţile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timiş (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a oraşului, întărind cetatea cu şanţuri, metereze şi palisade.

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa şi poposeşte şi la Lugoj, la Hanul Poştei, în drumul său spre Viena.

Banatul de Lugoj-Caransebeş a rezistat presiunilor turceşti până în 1658 când Acaţiu Barcsai, Principele Transilvaniei, a cerut lugojenilor şi caransebeşenilor să accepte hotărârea Dietei din Sighişoara, supunându-se turcilor. Aceştia au ocupat oraşul după scurt timp, aducând o garnizoană militară condusă de un agă. Evlia Celebi, cărturar şi filozof turc, a vizitat Banatul în 1660, consemnând in opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") că "Lugojul este o aşezare puternică cu peste 300 de case, pe malul drept al râului Timiş".

După înfrângerea turcilor la al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensivă şi ocupă pentru scurt timp cetăţile Lipova şi Lugoj (1688). La 25 septembrie 1695 lângă Lugoj a avut loc o bătălie între armatele Imperiul Habsburgic şi Imperiului Otoman, soldată cu înfrângerea dezastruoasă a austriecilor, însuşi comandantul armatei, generalul Veterani, fiind ucis de turci[1]. După semnarea păcii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a rămas sub dominaţie otomană, însă prin câteva stipulaţii ale tratatului, turcii sunt obligaţi să dărâme unele fortificaţii, printre care şi zidurile cetăţii Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a început colonizarea germană, iar primii colonişti s-au stabilit pe malul stâng al râului Timiş (circa 1720), punând bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între care biserica romano-catolică şi biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi secţiunea următoare).

În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit reşedinţa comitatului Caraş, iar în 1795 Lugojul român şi Lugojul german s-au unificat.

Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua Adunare naţională a românilor din Banat de pe Câmpia Libertăţii din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin naţional ale românilor bănăţeni din Revoluţia Paşoptistă, a cărei centru a fost Lugojul.

În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case şi clădiri importante (biserica Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfântul Nicolae, capela greco-catolică, ş.a.) au fost distruse de flăcări[2].

Prin rezoluţia imperială de la 12 decembrie 1850, Lugojul a devenit reşedinţa Episcopiei Greco-Catolice din Banat. Lugojul a fost reşedinţa comitatului Caraş-Severin din 1881 până în 1925, când în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România a fost creat judeţul Caraş şi judeţul Severin, cel din urmă cu reşedinţa la Lugoj până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902.

La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare naţională în care s-a proclamat dreptul naţiunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial.

La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oraş liber de sub regimul comunist din România.[1]

modifică Populaţie

Evoluţia demografică la recensăminte

La recensământul din 2002, Lugojul avea o populaţie de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% ţigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu satele din jur, populaţia este estimată la circa 55.000 - 60.000 locuitori.

  • 1890 - 12.489 locuitori [3]
  • 1900 - 17.000 locuitori [4]
  • 1910 - 19.818 locuitori [5]
  • 1930 - 23.593 locuitori [6]
  • Conform datelor recensământului din 1930, din cei 23.593 de locuitori, 9.630 s-au declarat români, 6.152 germani, 5.397 maghiari, 1.387 evrei, 264 ţigani, tot 264 cehi şi slovaci ş.a. Sub aspect confesional populaţia oraşului era alcătuită din 9.790 romano-catolici, 8.344 ortodocşi, 1.716 reformaţi (calvini), 1.474 greco-catolici, 1.418 mozaici, 626 lutherani ş.a.
  • 1941 - 26.328 locuitori [7]
  • 1956 - 30.252 locuitori [8]
  • 1968 - 36.542 locuitori [9]
  • 2002 - 44.570 locuitori
  • 2004 - 46.540 locuitori

modifică Geografie

Situat în sud-vestul României, la intersecţia paralelei 45"41' latitudine nordică cu meridianul de 21"53' longitudine estică, la 123 metri peste nivelul mării şi acoperă o suprafaţă de 9.855 hectare. Râul Timiş străbate oraşul pe o distanţă de aproximativ 4 km, împărţindu-l în două.

Clima este continentală de tranziţie, blândă cu influenţe mediteraneene. Precipitaţiile sunt variabile şi cad neregulat, cele mai mari cantităţi înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord.

Suprafaţa de 8805 ha care încorporează zona locuibilă se împarte astfel: 53% teren arabil, 38% păşune, 5% vii, 2% livezi, 2% fâneţe. Vegetaţia zonei este caracteristică silvostepei. În est predomină pădurile de brad, molid şi fag, iar în celelalte părţi se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timişului se găsesc sălcii şi plopi, iar vegetaţia de mlaştină este reprezentată de stuf, nufăr şi papură.

Fauna este cea caracteristică stepei şi silvostepei.

modifică Economie

Actualmente, în Lugoj sunt înregistrate 1.692 de societăţi comerciale cu capital privat dintre care: 39 societăţi pe acţiuni, 19 societăţi în nume colectiv, 1634 societăţi cu răspundere limitată. Din punctul de vedere al obiectului de activitate: 54 de societăţi comerciale sunt de producţie, 2 de turism, 1.636 desfăşoară activităţi de comerţ. În perioada post-comunistă, în Lugoj au fost create întreprinderi mici şi mijlocii, dar s-au stabilit aici şi filiale ale unor concerne industriale, renumite în Europa: Villeroy şi Boch în domeniul ceramicii, Rieker pune în valoare tradiţiile de confecţii încălţăminte, Werzalit în prelucrarea lemnului, Honeywell - sisteme de siguranţa vieţii, Autoliv - sisteme de siguranta a pasagerilor (airbaguri, centuri, volane, senzori, s.a.m.d.)( divizia TRO).

modifică Transporturi

Podul de fier, simbol al Lugojului, a împlinit recent 100 de ani
Podul de fier, simbol al Lugojului, a împlinit recent 100 de ani

Lugojul este străbătut de două importante rute comerciale: drumul naţional DN 68 către Deva şi drumul european E70 către Bucureşti. Distanţele către principalele oraşe din apropiere sunt: Timişoara - 60 km; Reşiţa - 58 km; Caransebeş - 45 km; Deva - 101 km; Lugoj - Bucureşti - 480 km. În ceea ce priveşte transportul feroviar, Lugojul face parte din Regionala de Căi Ferate Timişoara. Din Gara Lugoj se poate călători către orice destinaţie din ţara, cele mai importante rute directe fiind: Timişoara - Bucureşti (prin Craiova sau Brasov), Timişoara - Iaşi. La 60 km distanţă de Lugoj se află Aeroportul Internaţional Timişoara. La Arad şi Caransebeş sunt aeroporturi naţionale. Reţeaua de străzi însumează în Lugoj aproximativ 97 km dintre care 65 km sunt străzi modernizate.

modifică Politică şi administraţie

În legislatura 2004-2004, primar al Lugojului a fost Marius Martinescu, ales din partea Partidului Democrat. Viceprimar a fost Iosif Poszar, UDMR. În ceea ce priveşte Consiliul Local, acesta a fost compus din 19 membri, împărţiţi astfel: 4 - PD, 4 - PNL (total 8 - Alianţa D.A.), 7 - PSD, 3 - UDMR şi 2 - PRM. În legislatura 2008-2012, primar al Lugojului este Francisc Boldea, ales din partea Partidului Social-Democrat. Viceprimar este Ioan Ambrus, PNL. În ceea ce priveşte Consiliul Local, acesta este compus din 19 membri, împărţiţi astfel: 7 - PD-L, 6 - PSD, 3 - PNL, 2 - PRM, 1 - UDMR.


Primăria
Primăria
    Partid Locuri Componenţa Consiliului
  Partidul Democrat Liberal 7                
  Partidul Social Democrat 6                
  Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 1            
  Partidul România Mare 2                

modifică Cartiere

  • Balta Lată
  • Buchini
  • Centru
  • Cotu Mic
  • Dealul Viilor
  • ITL
  • Micro I - V
  • Mondial
  • Naimontelep
  • Stadion I - III
  • Ştrand
  • Ţesători

modifică Oraşe înfrăţite

Arteră pietonală în centrul oraşului
Arteră pietonală în centrul oraşului

modifică Cultură

Teatrul "Traian Grozăvescu"
Teatrul "Traian Grozăvescu"

Continuând importantele tradiţii culturale şi de spiritualitate românească, Lugojul fiind considerat capitala culturală a Banatului, Casa de Cultură a municipiului Lugoj organizează următoarele manifestări artistice :

  • Festivalul Internaţional Coral Ion Vidu;
  • Festivalul Internaţional de Teatru Neprofesionist;
  • Festivalul Internaţional de Folclor Ana Lugojana;
  • Concursul Internaţional de Canto Traian Grozăvescu;

În fiecare an la 20 decembrie se sărbătoreşte Ziua Lugojului, amintind că oraşul a fost în decembrie 1989 al doilea oraş liber din România. La 15 august are loc Ruga Lugojană, sărbătoare anuală dedicată celebrării Hramului Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului.

Filmul Patima, regizat de George Cornea, a fost filmat integral la Lugoj în anul 1975[10].

Prestigiosul cor bisericesc Ion Vidu şi formaţia rock Anarhia activează la Lugoj.

modifică Obiective turistice

  • Hanul Poştei, clădirea datează în forma actuală din anul 1726 şi adăposteşte în prezent sediul protopopiatului ortodox român;
  • Biserica şi fosta mănăstire franciscană, edificate în 1733;
  • Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", construită între 1759-1766 în stil baroc, ctitorie a oberkneazului Gavril Gurean;
  • Catedrala greco-catolică "Coborârea Sf. Spirit", a Episcopiei de Lugoj, edificată în stil clasicist între 1843-1854;
  • Turnul Bisericii "Sf. Nicolae", început în secolul al XV-lea (1402);
  • Ansamblul arhitectural ce compune oraşul vechi de astãzi;
  • Mozaicul Sfântul Vasile cel Mare de pe faţada fostei şcoli de fete, operã a pictorului academic Virgil Simonescu;
  • Teatrul vechi, construit la 1902;
  • Statuile lui Coriolan Brediceanu, Traian Grozăvescu, Ion Vidu, şi Ion Dragalina;
  • Casa scriitorului Ion Popovici Bănăţeanul;
  • Casa poetului Victor Vlad Delamarina;
  • Casa tenorului Traian Grozãvescu;
  • Casa compozitorului Ion Vidu;
  • Monumentele funerare ale lui Coriolan Brediceanu, Valeriu Branişte, Victor Vlad Delamarina şi Traian Grozãvescu.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat in Piaţa Republicii, fiind creaţia sculptorului Radu Moga. El a fost dezvelit la 9 iunie 1935. Piedestalul este masiv, alcătuit din blocuri de granit, de forma unui trunchi de piramidă patrata, înalt de 1,5 m, surmontat de o coloană prismatică, de plan patrat din granit, înaltă de 3,5 m. Pe acesta se ridică statuia din bronz, înaltă de cca 3 m, a unui ostaş în poziţie de atac. Pe faţada principală este ataşat un meplat din bronz reprezentând “Lupa Capitolina”, simbolul latinităţii poporului român. Pe faţada principală a piedestalului se află o flacără de granit. Monumentul este inscris la pozitia 309, cod TM-III-m-B-06321 in “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004.

modifică Media

La Lugoj, apar săptămânal două ziare locale, "Actualitatea" şi "Redeşteptarea". De asemenea, mai activează şi postul local de televiziune TEN TV Lugoj, postul de radio "Nova FM" .

modifică Educaţie

Colegiul „Coriolan Brediceanu”
Colegiul „Coriolan Brediceanu”

Primele şcoli din Lugoj sunt semnalate în secolele XVi-XVII. În secolul XIX se consemnează deja o bogată activitate didactică, în cadrul gimnaziului şi liceului, unde predarea se făcea în limba română.

În prezent la Lugoj funcţionează 17 grădiniţe, 10 şcoli primare (clasele I-VIII) şi 6 licee: 2 colegii şi 3 grupuri şcolare (Iulia Haşdeu, Coriolan Brediceanu, Valeriu Branişte, Aurel Vlaicu, Ştefan Odobleja) precum şi Şcoala de Arte Frumoase „Filaret Barbu”. În ceea ce priveşte învăţământul superior, la Lugojul ospitează din anul 1996 universitatea privată „Universitatea Europeană Drăgan”, instituţie de învăţământ superior cu profilele economic şi juridic, care conferă localităţii statutul de oraş universitar.

modifică Sport

Activităţile sportivilor din Lugoj au ieşit în evidenţă mai ales prin gimnastică, lupte, volei şi motocros, domenii care au oferit rezultate bune la nivel naţional şi chiar internaţional. La gimnastică s-a remarcat Lavinia Miloşovici, multiplă campioană europeană, mondială si olimpică. De asemenea Alina Goreac si Kurt Szlier au fost medaliati cu argint la Campionatele Europene. La luptele libere s-au remarcat Iosif Horvath, primul medaliat olimpic al României la acest sport, precum şi Francisc Borlovan, Francisc Horvath, Simion Popescu şi Robert Papp.

Nu putem uita nici rezultatele obţinute la nivel naţional de echipa de volei-junioare a CSŞ Lugoj, aurul în 1990, sub îndrumarea profesorului Dorin Jitaru şi revenirea echipei de senioare în Divizia A, începând cu sezonul 2006-2007, de această dată sub îndrumarea lui Dan Mihai Jitaru, fiul lui Dorin Jitaru. Deşi lipsit de plaja specifică, Lugojul înregistrează succese remarcabile şi la voleiul de plajă. Începând cu anii [[2004], an de an, voleibalistele lugojene aduc aur şi argint la competiţii naţionale de volei de plajă, atât la junioare cât şi la senioare, aurul balcanic obţinut din nou în 2006 la ambele categorii, precum şi participarea, ca reprezentante ale României, la Campionatele Europene de volei pe plajă în 2005 Ucraina, 2006-Austria şi Slovacia. Voleiul lugojean a reuşit în 2006 performanţa ca pentru prima dată în istoria jocurilor balcanice de volei pe plajă o echipă din aceeaşi ţară (România), din acelaşi oraş (Lugoj), sub îndrumarea aceluiaşi antrenor (Dan Mihai Jitaru) să obţină aurul atât la junioare cât şi la senioare. Pe drept cuvânt oraşul de pe Timiş îşi câştigă titlul de capitală românească şi balcanică a beach-volleyului

Sunt practicate cu succes şi alte sporturi cum ar fi handbal, fotbal, artele marţiale (clubul Wodan Lugoj, sponsorizat de întreprinderea locală SC Mondial) şi ciclismul montan. În fiecare an începând cu 1997 în Lugoj se organizează concursul de ciclism montan "Cupa Concordia" organizat de Clubul de turism Concordia din Lugoj. Acest concurs are un caracter regional, participand concurenţi din Timişoara, Reşiţa, Deva, Hunedoara, Caransebeş, Arad şi evident din Lugoj şi satele din apropiere.

modifică Personalităţi

Coriolan Brediceanu
Coriolan Brediceanu

modifică Imagini

Lugoj - centrul

Centrul Lugojului iarna

Detaliu al bisericii ortodoxe

Vedere din centrul oraşului

Sinagoga

Biserica romano-catolică

Lugoj - Podul de fier

Hotel Timiş

modifică Bibliografie

  • Nicu Dumitrescu, Lugoj, editura Stadion, Bucureşti, 1971
  • Liviu Groza, File de istorie - Lupta de la Lugoj, 25 septembrie 1695
  • Dan Popescu, Ghid turistic Lugoj şi împrejurimi, ed. Fundaţia Europeană Drăgan, 1993
  • Gheorghe Luchescu, Lugojul cultural şi artistic, ed. Facla, 1975
  • Gheorghe Luchescu, Lugojul, vatră a unităţii naţionale, editura Europa Nova, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9183-05
  • http://www.frv.ro

modifică Note

modifică Legături externe

Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Lugoj
Portal Portal Banat

modifică Educaţie şi cultură

modifică Media

v • d • m
Municipii şi oraşe ale judeţului Timiş
Municipii Lugoj • Timişoara Stema judeţului Timiş
Oraşe Buziaş • Ciacova • Deta • Făget • Gătaia • Jimbolia • Recaş • Sânnicolau Mare
All Right Reserved © 2007, Designed by Stylish Blog.